Biserica Română Apele Vii (Living Waters Romanian Church) organizează în weekendul următor 16-18 Octombrie 2009, o conferinţă pentru tineri cu tema: “EQUIPED FOR THE BATTLE”. Îi vom avea ca invitaţi speciali pe; Leonard Semenea şi Travis Hunt, doi vorbitori binecunoscuţi şi îndrăgiţi de tinerii din Arizona. Ambii au confirmat participarea şi li s-a făcut deja rezervarea pentru zbor. Speram într-o participare numeroasă şi în acelaşi timp deschisă pentru Cuvântul Domnului, dar mai ales credem în prezenţa şi călăuzirea Divină asupra tuturor activităţilor desfăşurate cu această ocazie. Cu excepţia mesajului de Duminică dimineaţa, care va fi rostit de fratele Semenea în limba română, toate celelalte mesaje, inclusiv seminariile vor fi ţinute în limba engleză. Dar iată cum arată afişul realizat pentru promovarea evenimentului şi detaliile referitoare la program.
Cu mai multe luni în urmă, am primit prin e-mail această impresionantă poveste în imagini. Nu ştiu dacă pot fi acuzat de încălcarea drepturilor de autor (Copyright), deoarece nu ştiu cine este artistul fotograf care a surprins aceste imagini aproape neverosimile. Odată cu imaginile am primit şi informaţia că fotografiile au fost făcute undeva în Ukraina. Este un amănunt mai puţin important. Ceea ce a lăsat o puternică impresie asupra mea, a fost reacţia atât de “umană” a unei fiinţe din lumea “celor care nu cuvântă” (pe nedrept, cred eu, numită astfel).re his wife is injured and her condition is serious.
O pasăre a fost rănită şi se află într-o situaţie critică.
El îi aduce mâncare şi o tratează cu dragoste şi compasiune.
Pare şocat şi nu-i vine să creadă că ea a murit. Încearcă să o mişte.
Îşi dă seama că partenera lui dragă nu se va mai întoarce la el niciodată şi începe să plângă.
După un timp, resemnat, rămâne lângă trupul ei, priveghind-o îndurerat.
Nu am avut placerea de a-l cunoaste personal pe Harry Miheţ, ci l-am vazut doar la Congresul Baptist de acum două săptămâni, din Phoenix, Arizona. Şi vă mărturisesc sincer că am fost impresionat. Sâmbăta seara a vorbit despre cazul din Pensacola, iar la final el a spus:
“Scumpii mei fraţi şi surori, închei prin a vă spune că nu ştiu ce se va întâmpla în Septembrie 17, dar sunt convins că, dacă cerem intervenţia Lui Dumnezeu El nu ne va lăsa de ruşine şi în victorie sau înfrângere, Numele Lui va fi slăvit şi glorificat între oameni. Sunt convins… că Dumnezeu nu şi-a luat încă mâna de pe naţiunea în care trăim şi El mai are încă planuri multe, bune şi mari pentru ţara noastră. Aşa că haideţi să ne unim şi să cerem intervenţia Lui Dumnezeu din nou, să cerem răscumpărarea Lui pentru naţiunea noastră, peste Biserica Lui şi peste noi toţi. Pot să contez pe rugăciunile voastre în următoarele două săptămâni? Amin. Domnul să ne-ajute şi cu El înainte! Slavă Lui!”
Ascultati aici înregistrarea audio a prezentării cazului din Pensacola, Florida, şi nu numai, pe care însuşi Harry Miheţ le-a adus la cunoştinţa celor prezenţi la Congres.
Urmărind link-ul de mai jos, puteţi urmări înregistrarea video a programului de sâmbătă seara, când Harry Miheţ se adresează participanţilor la congres:
Iată aici, mesajul lui Harry Miheţ primit prin e-mail, mesaj prin care el anunţă victoria şi triumful adevărului asupra luptei celui rău de a îngrădi libertatea de conştiinţă chiar aici, în “inima democraţiei”:
From: Mihet, Horatio <hmihet@liberty.edu>
Subject: NEVINOVATI !!!
To: “Mihet, Horatio” <hmihet@liberty.edu>
Date: Friday, September 18, 2009, 5:20 AM
.
Dragi Prieteni,
Dumnezeul nostru Atotputernic ne-a daruit o victorie minunata in Pensacola! Dupa 10 ore de marturie si argument, Judecatoarea Casey Rodgers de la tribunalul federal din Pensacola a declarat pe Frank Lay si Robert Freeman “NOT GUILTY,” adica NEVINOVATI pentru rugaciunea pe care au rostit-o. Verdictul a fost pronuntat in favoarea lui Robert si Frank, si impotriva Statului American (care a adus cazul impotriva lor la cererea lui ACLU) la 6:28 p.m. Central Standard Time.
Dupa cum stiti, Frank si Robert riscau inchisoare pentru sase luni, amenzi de $5,000 fiecare, si confiscarea pensiilor lor, numai pentru ca au rostit o binecuvantare inocenta inainte de a servi o masa de apreciere cu alti adulti adunati la scoala lor.
Nu am sa uit niciodata ceea ce a urmat verdictul. Cea mai mare sala din tribunalul din Pensacola, plina pana la limita, a izbucnit in plans, cu lacrimi de bucurie. Unii plangeau in hohote. Altii se imbratisau. Altii aplaudau. Si la urma ne-am rugat cu totii – exact acolo in tribunal – sa multumim Tatalui pentru izbanda!
Cand am iesit afara, am fost intampinati de peste o mie de oameni – care au indurat o ploaie torentiala toata ziua – pentru ca sa ne sprijine in rugaciune acolo. Cu totii au strigat si aplaudat inspre cer. Unii au condus peste 10 ore ca sa fie in Pensacola. In timp ce noi eram in tribunal, ei au inconjurat tribunalul in cercuri mari de rugaciune. I-am auzit din inauntru cum se rugau si cantau “Maretul Har.”
Cel mai minunat moment din procesul indelungat si crunt a avut loc atunci cand Judecatoarea Casey Rodgers – care a fost foarte aspra cu noi toata ziua – mi-a intrerupt argumentul final ca sa-mi puna o intrebare. Ceea ce a urmat a fost mana si puterea lui Dumnezeu manifestata pentru toata lumea:
JUDECATOAREA: Domnule Mihet, clientul tau a fost auzit de cineva ca a zis ca el nu poate sa-si parcheze credinta in parcare la scoala si sa nu o ia cu el inauntru in scoala. A zis ca credinta lui va radia afara din el oriunde este, chiar in scoala. Asta inseama ca el a intentionat sa incalce decretul pe care l-am dat eu, care interzice rugaciunea in scoala.
HM: Nu. Cu respect va spun ca sunteti gresita.
JUDECATOAREA: Atunci ce inseamna?
HM: Inseamna ca el nu poate sa schimbe ceea ce el este atunci cand paseste in scoala, si ca roada Duhului va radia afara din el chiar si in scoala, inclusiv dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blîndeţa, si înfrînarea poftelor. Au ajuns acestea sa fie o crima in tara libertatii?
JUDECATOAREA: Clientul tau de asemenea a fost auzit ca a zis ca el nu poate sa ingrijeasca asa cum trebuie de elevii lui fara ca sa aiba dragostea lui Isus in inima cu el in scoala. Ce inseamna asta?
HM: Asta inseamna ca el este neputincios prin puterea lui proprie, si nu poate sa faca nimic. Dar prin puterea lui Isus care este in inima lui, el poate sa faca orice.
——
Verdictul de achitare a urmat cu putin timp dupa aceasta. Dumnezeu este MARE, si SFANT. Slava lui pentru aceasta izbanda! Cu ajutorul Sau, Robert si Frank astazi sunt liberi si sarbatoresc acasa cu familiile lor.
VA MULTUMESC LA TOTI DIN INIMA PENTRU SPRIJINUL SI RUGACIUNILE VOASTRE FIERBINTI INALTATE SPRE CER. STIU CA ASA DE MULTI DINTRE VOI ATI PURTAT ACEASTA POVARA IMPREUNA CU MINE, SI NU AS FI PUTUT FACE NIMIC FARA VOI SI FARA DOMNUL.
Lupta noatra in Santa Rosa nu este gata inca. Am lansat un atac legal impotriva decretul acesta nedrept si neconstitutional care a adus aceste atrocitati impotrival copiiilor lui Dumnezeu. Am sa va scriu mai mult despre aceasta in curand.
Pana atunci, daca doriti mai multe detalii, video sau fotografii despre evenimentul istoric de astazi, puteti vizita aceste linkuri:
“Not Guilty” — Fox 10 News Interview on Courthouse Steps
Horatio G. Mihet, Esq. Senior Litigation Counsel Liberty Counsel PO Box 540774
Orlando, FL 32854
1-800-671-1776
Offices in Florida, Virginia, Texas and the District of Columbia
Licensed in Florida and Ohio www.LC.org ▪ hmihet@lc..org
Înainte de a vă prezenta ultimele două momente pe care le-am denumit „picanterii”, deşi ar mai fi fost multe altele, vreu să fac o precizare. Deoarece pe blogul bisericilor din RBA, Romanian Baptist Association, în articolul: Prin ochi de frati, autorul acestei postari spune (cu o oarecare ironie, cred eu): “Am ramas profund miscat sa aflu cum ne-au vazut fratii pentecostali din Phoenix la Congresul nostru”, făcând aluzie evident, la articolul meu: Picanterii de la Congresul Baptist din Arizona, datorită acestui fapt, vreau să specific încă odată ceea ce am spus de la început: “… Am participat la ambele programe de duminică, iar programul de sâmbătă seara l-am urmărit parţial pe internet. Mi s-a părut un congres bine organizat, după părerea unor participanţi, chiar foarte bine. Nu mi-am propus să fac comentarii în legătură cu cele petrecute la congres, însă m-am gândit că ar fi interesant şi amuzant, să vă împărtăşesc unele din momentele mai picante, culese pe parcursul desfăşurării lucrărilor congresului”. Nu am încercat să iau în derizoriu ceea ce s-a întâmplat acolo, fapt pentru care am publicat şi articolele:
Totuşi, doresc să finalizez ceea ce am început, prezentându-vă doar două din picanteriile programului de duminică seara.
Fratele Pitt Popovici, ne-a dovedit ca la vârsta de 91 de ani, poate încă să fie într-o formă deosebită. L-am admirat sincer pentru aceasta.
Unul dintre momentele nostime – deşi era vorba despre ceva foarte serios – a fost citatul din cartea lui Leonard Ravenhill, “Sodoma nu a avut Biblie”, de undefratele Pitt Popovici, cu o intonaţie de actor citează următoarele:
“Există o grupă de creştini laşi, fricoşi, care în ciuda faptului că au pierdut râvna aprinsă pentru mântuirea celor pierduţi şi un au nici o durere pentru masele de suflete pierdute, îşi mângâie inimile leşinate cu speranţa că poate chiar azi se va produce răpirea, să fie scăpaţi de necazul cel mare. Dar Dumnezeu nu a făcut nici o răpire pentru creştinii chinezi în 1940, nici pentru copiii săi dragi din Ungaria, nici pentru copiii Săi din baia de sânge din Rusia, care, acum se ridică din nou.
Dar noi, nişte grăsuţi durdulii, leşinaţi, cu o gândire înfloritoare, am vrea să ajungem în cer fără nici o mică rană, sau chiar fără nici o zgârâietură. Părinţii noştri spirituali au mers cu bucurie la rug, să fie arşi.”
Al doilea moment se referă la fraza pe care o citez mai jos, care atât prin conţinut, cât şi prin efectul din sală, se poate încadra în această categorie:
„Sunt mulţi credincioşi care n-au adus nici o roadă. Bobul de grâu trebuie să aducă un spic de grâu cu boabe. Sufletul mântuit trebuie să aducă alte suflete să fie mântuite în Domnul Isus. Şi atâţia n-au adus nici un snop, nici un suflet la Domnul Isus. De ce? Pentru că au fost amăgiţi de îngrijorările, bogăţiile, şi plăcerile lumii acesteia. Nu de mult mi se spunea de un frate că e multimilionar. Şi-i credincios. Domnul să-i dea şi alte milioane, n-am nimic cu milioanele altora, eu nu le doresc, dar ele sunt o piedică în calea lucrării sfinte. Amăgiri, plăcerile, ce să spun în privinţa asta?! Surori care nu s-au fardat în România niciodată, c-au fost mulţumite cum le-a dat Domnul obrazul, aici… toate culorile şi la păr şi la faţă… Dar ce, e păcat?! Un obraz fals mie îmi spune de o imimă falsă. Treaba voastră, puneţi. Capul acoperit. Nu vă vorbesc în privinţa asta numai semnalez, să vedeţi ce uşor pătrund amăgirile şi departă sufletul deDumnezeu. Lepădare de credinţă se face, că în fond, de ce se fardează, de ce cutare, de ce cutare… Şi-n faţa Domnului vine şi se roagă; Mulţumesc Doamne, dar ea-i nemulţumită. O soră-mi spunea; soţul meu e nemulţumit. Avea obrazul brunet şi el ar fi vrut ca soţia să aibă obrazul alb. Domnul să aibă milă! Dacă n-a luat-o cu obraz alb, cum să fie alb? Doar numai unul, care s-a dus şi ăla în veşnicie şi-a schimbat obrazul!
La aluzia făcută la adresa lui Michael Jackson, audienţa a izbucnit în râs, unii aşa, mai reţinut, iar alţii nu-şi mai puteau opri hohotele. Fiind în localul Bisericii Penticostale Happy Valley, trebuie să ştiţi că în sală erau poate jumătate penticostali. Pe rândul din faţa mea stătea un cuplu între două vârste, care după modul cum se manifestau şi cum erau îmbrăcaţi, erau foarte conservatori. Şi nu aş fi remarcat acest lucru, dacă nu reacţionau cotindu-se şi dând din cap cu admiraţie, manifestând o bucurie copilărească la auzul remarcilor de mai sus referitoare la batic şi vopsele. Fratele Pitt Popovici nimerise bine auditoriul. Cel puţin o parte a acestui auditoriu eterogen, compus de oameni de confesiuni diferite, generaţii diferite şi de culturi diferite.
Dr. Otniel Bunaciu slujeşte ca păstor în Biserica Providenţa din Bucureşti încă din 1990. El este casatorit cu Camelia si au un baiat, David. Şi-a făcut studiile la Universitatea Bucureşti şi Oxford University, după care a obţinut doctoratul la Cluj.
.
.
. La Cel de al 34-lea Congres al Uniunii Baptiste de la Cluj, pe data de 18 Mai 2007, Dr. Otniel Bunaciu a fost ales în funcţia de Preşedinte al Uniunii, pentru un mandat de 4 ani.
El este de asemenea, Vicepreşedinte în Baptist World Alliance, Christian Ethics Commission, în mandatul 2005-2010.
Duminică, 6 Septembrie 2009, a avut mesajul principal, în cadrul lucrarilor congresului, la programul de dimineaţă.
.
Puteţi asculta aici întrgistrarea audio a acestui mesaj:
Am primit un comentariu la articolul “Un Weekend al Convenţiilor Române din Statele Unite”, chiar din partea păstorului Bisericii Române Penticostale “Emanuel” din Sacramento, cel care a organizat anul acesta a 41-a Convenţie a Bisericilor Penticostale Române din Statele Unite şi Canada. Puteţi citi în continuare modul în care vede această ediţie a Convenţiei, chiar organizatorul ei:
CONVENŢIA BISERICILOR ROMÂNE PENTICOSTALE DIN SUA ŞI CANADA
În perioada 4-7 Septembrie 2009 la Sacramento a avut loc cea de-a 41-a Convenţie Română Penticostală din SUA şi Canada. Biserica Română Penticostală Emanuel din Sacramento, păstorită de fr. Alin Bob, a organizat acest eveniment care este considerat cel mai important eveniment românesc din diaspora, anul acesta participând peste 3000 de persoane. Au sosit la Sacramento români din toate colţurile Americii şi unii chiar din Europa, Australia şi Noua Zeelandă.
Tema Convenţiei din acest an a fost : “Înflăcărează darul care este în tine!”
Atmosfera de sărbătoare a fost înviorată de prezenţa Domnului. Cântările formaţiilor muzicale şi ale tinerilor au proslăvit Numele Domnului Isus iar mesajele biblice au culminat cu rugăciuni speciale pentru bolnavi, tineret şi de rededicare înflăcărând adunarea prin rugăciuni în comun prelungite. Harul lui Dumnezeu s-a manifestat prin botezuri cu Duhul Sfânt şi chiar vindecări. Cântările au fost înălţătoare şi părtăşia materializată chiar prin formaţii muzicale comune din bisericile din Sacramento, Portland, Seattle şi Los Angeles. Cuvântul lui Dumnezeu a fost transmis prin păstorii: Valer Brâncovan, Florin Cîmpean, Beni Zăgrean, Petru Lascău, Leonard Semenea, Nelu Prunean, Cornel Avram, Lazăr Gog şi Cristian Ionescu. Alţi păstori au prezentat diverse puncte din program, îndemnuri la rugăciune sau au adus salutări.
Pe lângă slujbele divine, Sâmbătă dimineaţa au avut loc diferite conferinţe tematice de cum ar fi : Seminar pentru Misiune cu participarea unor misionari români din Afganistan şi Mozambic; Seminar pentru învăţătorii de Şcoală Duminicală cu invitaţi speciali din România; Concursul Biblic pentru tineret cu subiecte din epistolele lui Pavel către TIMOTEI şi TIT şi a cărui câştigători au fost premiaţi în cadrul programului Convenţiei; Conferinţa pentru familii – prezentată de pastorul Petru Lascău, şi un Concert de muzică creştină.
Părtăşia a continuat luni la parc cu un picnic la care au participat peste 2000 de persoane.
Credo Tv a filmat evenimentul şi pune la dispoziţia celor interesaţi DVD-uri cu cele cinci programe.
Tot la această Convenţie s-a lansat pentru prima dată o carte cu informaţiile bisericilor penticostale române din Statele Unite şi Canada, conţinând peste 700 de fotografii, adrese, scurt istoric al formării acestor biserici, modul de organizare şi afilierea acestor biserici, istoric şi fotografii despre Convenţiile Penticostale de la începuturi până azi, principalele organizaţii penticostale la care sunt afiliate bisericile române, activitaţi ale diverselor misiuni însoţite de poze şi informaţii. Acest Catalog al Misiunilor şi Bisericilor Penticostale cu 140 de pagini, se intitulează ”O carte de aducere aminte” şi poate fi comandat online la website-ul: http://www.emanuel-church.com
Prin îndurarea Domnului, această Convenţie a fost una dintre cele mai reuşite atât prin buna organizare cât şi prin spiritualitatea ei, fiind apreciată atât de păstori cât şi de participanţii prezenţi în Sala Convenţiei şi de cei care au vizionat programele prin internet.
Aducem mulţumire lui Dumnezeu pentru harul Său şi binecuvântările revărsate peste această adunare a românilor penticostali de pe Continentul Nord American.
Alin Bob – pastor coordonator al Convenţiei 2009
Biserica Română Penticostală EMANUEL
Din mesajul fratelui Otniel Bunaciu, de duminică dimineaţa am mai desprins următoarea frază interesantă:
Baptiştii nu au promovat niciodată ideea de ţară creştină, pentru că oridecâte ori s-au aflat într-o ţară creştină au fost persecutaţi. În România, noi am fost persecutaţi înainte de comunism, mai dur, de către guverne creştine.
Aveam un profesor de istorie la Oxford, care spunea: „Singurul motiv pentru care baptişti n-au persecutat pe nimeni este pentru că n-au avut ocazia! Give them the chance!” (daţi-le ocazia!) Cred că şi noi am putea face lucrul acesta!
Înaintea momentului rugăciunii pentru colectă….,
fratele Doboş povesteşte cum cu o altă ocazie, la rugăciunea pentru darurile de mâncare a fost solicitat să se roage fratele Plăcintă (prezent şi el aici în sală). În continuare îşi exprimă regretul că nu a fost suficient de inspirat să îl solicite la rugăciunea pentru colectă pe fratele Săracul, (de asemenea, prezent în sală). După care face anunţul propriuzis.
În cadrul programului de duminică seara, fratele George Dancea, fostul preşedinte al executivului asociaţiei, a anunţat componenţa Comitetului Executiv al Asociaţiei Baptiste Române din Statele Unite şi Canada, care începând de la data de 6 Septembrie 2009, are următoarea structură:
.
Daniel Brânzei – preşedinte
.
George Dancea – secretar general
.
Nelu Cintean – vicepreşedinte Vest
Teofil Coceanu – vicepreşedinte Est
Ionel Păsui – vicepreşedinte Canada
.
Eusebiu Rusu – secretar Vest
Simion Plăcintă – secretar Est
.
Dan Paul – membru comisia pastorală
Cornel Drăgoi – membru comisia pastorală
Octavian Doboş – membru comisia pastorală
.
Viorel Plintoc – membru comisia de misiune
Nelu Păşcuţ – membru comisia de misiune
Radu Ştirb – membru comisia de misiune
Mateis Tudor – membru comisia de misiune
.
Florin Filip – membru comisia şcolilor duminicale
Aurel Mateescu – membru comisia şcolilor duminicale
George Bisorca – membru comisia şcolilor duminicale
.
La final, fraţii Otniel Bunaciu şi Pitt Popovici au înalţat rugăciunile de binecuvântare şi mulţumire pentru noua conducere a asociaţiei.
Pentru cei care doresc să urmărească înregistrările video ale programelor de la cel de al 97-le Congres al Alianţei Bisericilor Baptiste din Statele Unite şi Canada, voi psta mai jos link-urile respective:
Dacă tot am stat acasă şi nu am participat la Convenţia Bisericilor Penticostale Române din Sacramento, CA., de ce să nu particip la Congresul Asociaţiei Bisericilor Baptiste, care anul acesta se desfăşura aici, în Phoenix, Arizona. (De acasă mă despărţeau doar 25 min. de condus maşina până la locul unde se ţinea congresul, o distanţă banală pentru cei de aici.)
Am participat la ambele programe de duminică, iar programul de sâmbătă seara l-am urmărit parţial pe internet. Mi s-a părut un congres bine organizat, după părerea unor participanţi, chiar foarte bine. Nu mi-am propus să fac comentarii în legătură cu cele petrecute la congres, însă m-am gândit că ar fi interesant şi amuzant, să vă împărtăşesc unele din momentele mai picante, culese pe parcursul desfăşurării lucrărilor congresului. Aşa că, fiţi pe fază:
Duminică dimineaţa, fraţii Octavian Doboş, Daniel Brânzei şi Otniel Bunaciu au fost protagoniştii celor trei picanterii ale dimineţii, iar seara, iar seara, neobositul frate Pitt Popovici ne-a arătat că şi la 91 de ani mai poţi fi în prim-planul unei zile de congres anual. Însă despre programul de seară voi scrie într-o a doua postare pe aceeaşi temă.
La un moment dat în program, fr. Octavian Doboş urmează să anunţe un solo la pian, în interpretarea lui Johnny Dobos, propriul său nepot. Şi spune dumnealui cam aşa: “Urmează un solo de pian şi vă rog să nu mă acuzaţi de nepotism, eu trebuie să-i spun numele ca să nu vină altul la pian, este nepotul meu Johnny Dobos…” Partea nostimă vine abia după interpretarea celor două lucrări pentru pian, finalizate în ropotele de aplauze ale celor prezenţi, moment în care fr. Daniel Brânzei se ridică de la tribuna congresului şi spune: “L-am văzut pe Johnny pe Youtbe şi dacă mergeţi pe Youtube mai puteţi să-l vedeţi în continuare. Vă daţi seama dacă nepotul cântă aşa de frumos, cum trebuie să cânte fratele Doboş!” Au urmat aplauze şi chiar hohote de râs, publicul gustând cu mare plăcere momentul.
De asemenea, tot în cadrul programului de dimineaţă, în ultima predică, fr. Oti Bunaciu vorbind despre un Dumnezeu care se manifestă aici şi acum, nu numai în suveranitatea Cuvântului Său ci şi în decizia omului de a răspunde iniţiativei Divine, ilustrază această idee în felul rmător:
„Am auzit mărturisiri în Uzbekistan despre musulmani care s-au pocăit pentru că au avut un vis cu Isus Hristos, n-au avut Biblie, n-au avut cine să le mărturisească şi într-o noapte l-au visat pe Isus Hristos.
Acuma Dumneavostră ştiţi, io-s copilul lui Bunaciu şi tata spune că visurile vin din mulţimea grijilor. Cei care i-aţi fost studenţi ştiţi lucrul acesta! Dar când vezi un om care a fost musulman şi s-a pocăit pentru că a avut un vis cu Isus Hristos, ce poţi să spui?! Dumnezeu este Suveran! El este sus în cer, noi suntem aici pe pământ, şi nu contează cât de bună-i teologia mea, nu contează cât de profundă-i gândirea cuiva, nu contează cât de sofisticate sunt tehnologiile noastre. Dumnezeu i s-a arătat în vis, în Chipul Lui Hristos şi omul acela acuma este copilul lui Dumnezeu. Slăvit să fie numele Lui!”
